Image
image
image
image


 


Crugul anului este împărțit în Moldova în funcție de vreme și de munci și este ritmat pe sărbători. Astfel: primăvara începe odată cu zilele Dochiei care-și scutură cojoacele de omăt, ultima zăpadă fiind numită zăpada mieilor. De la acest răstimp până la primele cireșe (cireșele de mai), care se coc la moșii de vară, ține primăvara. Cu moșii de vară se consideră că vara intră în drepturi și se scurge până la Schimbarea la Față, când se zice că pământul se schimbă la față, apele se răcesc. Momentul a fost anunțat de altminteri de sărbătoarea populară Pintilie Călătorul, când, spun țăranii, vara începe să se călătorească. De la Schimbarea la Față până la Sf. Nicolae se consideră a fi tot toamnă, o toamnă a culesului și nunților, până la Sf. Dumitru, și o altă  toamnă târzie a pregătirilor pentru iarnă, între €Sf. Dumitru și Sf. Andrei, care sloboade lupii. De la Sf. Nicolae, care păzește soarele să nu fugă, dar și aduce zăpada, iarna intră în drepturi. Așa, între Moș Nicolae și Baba Dochia, în calendarul popular, dar și astronomic, este tot iarnă. 

În Moldova cea conservatoare cuvântul sărbătoare trimite totdeauna la sărbătorile creștine din crugul anului, chiar dacă ritmurile de sărbători sezoniere sunt împănate cu sărbători păgâne, menținute până în actualitate datorită mai ales spiritului ludic pe care îl presupun, căci spectaculozitatea acestora a asigurat persistența în timp a acestora și coexistența lor cu sărbătorile religioase practicate cu rigurozitate. Spectacolul a fost expediat anumitor categorii de vârstă: copii și adolescenți puberi, cărora le este iertată derogarea de la stricta respectare a ritualului creștin, tocmai pentru vârsta lor.

 

- Mărțișorul / Zilele babelor

- Obiceiuri pascale

- Obiceiuri și sărbători de vară

- Sărbători de toamnă

- Obiceiuri de iarnă

 

 

 


 

image


image
image