Image
image
image
image


 

 


Vinuri nobile

Din sortimentul viticol al zonei fac parte câteva soiuri autohtone valoroase, păstrate în cultură și după invazia filoxerei, precum și o serie de soiuri străine, cu aptitudini oenologice recunoscute.
Din prima grupă se disting, prin importanță, urmatoarele soiuri de struguri:
- pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca albă, Feteasca regală, Galbena de Odobești;
- pentru vinuri roșii: Băbeasca neagră, Feteasca neagră;
- pentru vinuri aromate: Tămâioasa românească, Busuioaca de Bohotin.
Din grupa soiurilor de proveniență străină fac parte:
- pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote;
- pentru vinuri roșii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;
- pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.
Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, două autohtone și unul de origine străină: Feteasca albă, Feteasca regală și Riesling Italian. Dintre soiurile pentru vinuri roșii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot.

3d arte 3d arte 3d a

 

Vinuri de butuc/țărănești

Odinioară, soiurile vechi, autohtone, de viță de vie, cultivate pe terenuri specifice dădeau renumitele vinuri cunoscute devreme în afara granițelor țării. Astăzi, pe lângă “drumul mare”, bătătorit de vinurile oficiale, merită redescoperite și cărările bătătorite de opinci, în cătune, unde vinul încă se bea adălmaș, se face poftire la nuntă și pomenire a celor adormiți. Viile țărănești merg pe unul sau două soiuri de struguri albi sau negri, dar există și vii cu amestecuri de soiuri ce permit obținerea, în cantități mici, a unor sortimente variate de vin selectat sau a unor amestecuri de vin roșu (în care se întâlnesc mai multe soiuri de vie, vinul obținut având un buchet aparte, ce constituie adevărat brand local). Foarte important este momentul recoltării, care e bine să fie cât mai târziu pentru a obține un vin parfumat și tare din struguri bine copți, cu mult zahar. Vinurile țărănești cunoscute după zone au renume local și pot fi degustate la sursă, în gospodării.
De remarcat ca unele gospodarii mai pastrează  instrumentarul specific, reprezentat de unelte pentru întreținerea culturilor (chitonog, hârleț, cosor sau foarfece de curățat), instalații pentru obținerea mustului și vinificație (mustuitor, călcător, zdrobitoare, teasc), recipiente de păstrare (căzi, poloboace, butoaie, chiupuri) și locații specifice pentru vinificație și păstrarea vinului (beciuri, crame, hrube).

3d ar3d art e 3d arte

3d art e

Vinul liturgic

Vinul liturgic este un vin special, netratat, folosit în cadrul Sfintei Liturghii, în cultul ortodox. Există producători recunoscuți de biserică, de la care se aprovizionează toți preoții slujitori. Cantitățile folosite sunt relativ mici (în medie cca 0,5l/ slujbă, adică în cca 2l/lună, în lunile obișnuite). La hramuri sau la sărbători mari, când se împărtășesc mulți oameni, cantitățile sunt sensibil mai mari. Dacă considerăm o cantitate medie de 30l/ altar și înmulțim cu numărul altarelor la care se slujește (biserici de mir, mănăstiri) vom vedea că acest sortiment de vin are locul său aparte în economia viti-vinicolă. Astăzi, producătorii de vinuri liturgice sunt mănăstirile, cel mai cunoscut pe Moldova de la vest de Prut fiind cel de la Schitul Bucium. Deosebit de apreciat este vinul Cagor-ul (KАGOR) din Repubica Moldova, obținut mai ales la Cricova, din struguri negri. Este vin foarte dulce, netratat și se folosește ca vin liturgic, simplu sau combinat cu un vin liturgic sec (de Bucium). Mănăstirile au avut vii proprii în zonele podgoriilor vechi, multe danii voievodale, iar unele cumpărate. În trecut, fiecare mănăstire își făcea propriul vin pentru slujbă (liturgic), preparat și păstrat separat de cel pentru consum. Mănăstirile Secu, Mănăstirea Agapia, care își aveau viile în podgoria Cotnari și le-au recuperat după revoluție pe vechiul amplasament (Băiceni).

3d a rt e

3d art e

 

Vinul pascal

Un alt vin special este vinul pascal, folosit în cultul ebraic, preparat de către persoane desemnate sau autorizate de comunitatea religioasă, din vii ale membrilor comunității. Există mențiuni și chiar mostre vechi de peste 100 de ani de vin pascal (în vinoteca din Republica Moldova). În cea mai bogata colecție de vinuri, care se găsește în subteranele de la Cricova, unde pe lângă exemplare din vinoteca lui Hermann Ghoering, transmise în Moldova după cel de-al doilea război mondial, se află unica sticlă rămasă în lume de "Vin pascal", produs în anul 1902 de firma "Mogit David".

 

Produse derivate

Zonele viticole din Moldova sunt și zone pomicole bune, astfel încât prelucrarea secundară a tescovinei și a fructelor fermentate au dus la perfeționarea metodelor de obținere a rachiului. Moldova e cunoscută și pentru lichiorurile de casă în combinație cu diverse fructe: vișine (vișinată), cireșe amare (cireșată), mure (murată), afine (afinată), zarzăre (caisată), nuci verzi. Acestea folosesc fructele și rachiul de cazan. Cazanele au fost construite în zonele de vii și funcționau, precum alte instalații țărănești (mori, oloinițe) pe cotă parte uium, de regulă trei părți din zece. Unele cazane funcționează și astăzi pe amplasamente vechi, care uneori se reflectă în toponimia locală. Rachiul de cazan se obține din: tescovină, mere, pere, prune, cireșe (variantă deosebită din cireșe amări), vișine, zarzăre, dude (agude- un rachiu rozaliu, deosebit ca aromă), distilate separat sau în amestec. Tescovina și dudele nu se amestecă niciodată pentru că procesul de distilare este specific pentru fiecare din aceste materii prime. Cazane de țuică aflate în proprietatea țăranilor, unde se pot degusta rachiuri, unele învechite: Vascani, Cotnari, Cucuteni.

3d arte 3d arte 3d arte 3d arte 3


image


image
image