Image
image
image
image




Mănăstirea Bujoreni Schitul Măgarului
sat Zorleni, comuna Zorleni

Legenda spune că pe vremea lui Alexandru cel Bun, un călugăr de la un schit aflat în aceste locuri, a ascuns în pădure, în timpul jafurilor tătărăși, o icoană a Maicii Domnului primită de la Muntele Sfânt. Mult timp, murind călugărul, nimeni nu a știu de existența ei. Până într-o zi când, trecând pe acolo niște ciobani cu oile, măgarul turmei s-a făcut nevăzut și l-au găsit, după îndelungi căutări, cu capul lipit de scorbura unui stejar. În scorbură, ciobanii au găsit icoana ferecată în argint și pe locul acela s-a durat apoi, schitul cu hramul Adormirii Micii Domnului.
Așezământul monahic a fost înființat  în sec.XVI–XVII (a. 1602), ca schit al familiei Bujoreanu, dar biserica a fost  reconstruită, tot din lemn, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de către vornicul Gavril Conachi, apoi refăcută, din zid, de fiul acestuia. Biserica nouă, în stil moldovenesc, a suferit de-a lungul timpului numeroase renovaări și s-au adăugat, anexe și chilii care formează, astăzi, complexul mănăstiresc.

Mănăstirea Grăjdeni
sat Grăjdeni, comuna Fruntişeni

            Mănăstirea fost ctitorită pe la 1862 de vlădica Anania, pe locul vechii biserici a schitului cu hramul Sf. Nicolae din secolul al XVI-lea, din timpul domniei lui Petru Rareș.Schitul a fost, o bună vreme,  metoc al mănăstirii Golia din Iaşi. Desființat în 1863, a fost redeschis în 1930 și ridicat în 1952 la rangul de mănăstire.
            Recent, biserica zidită din piatră și cărămidă, a fost renovată, construindu-se în jur zidul de incintă, un paraclis, chilii, spaţii de cazare şi masă.
            Naosul adăposteşte icoana împărătească din secolul al XIX-lea: Maica Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, pictată în ulei pe lemn, cu riză argintată.

 

Biserica de lemn Sf. Nicolae a fostului schit Cârţibaşi
sat Cârţibaşi, comuna Bogdănița

Pe locul unui vechi schit de la 1753, a fost ridicată, în 1833 o nouă biserică de lemn de către paharnicul Gheorghe Oprişan şi soţia sa, Ruxanda. Biserica a fost construită pe temelie de piatră, din bârne de stejar. La interior, stâlpii de susținere din  pridvor, naos şi pronaos, precum și bolțile sunt din lemn de stejar cioplit, și tot din stejar este ușa cu feroneria originală. Iconostasul datează din secolul al XIX-lea, cu pictură în ulei pe lemn.
În cimitirul bisericii se află două pietre funerare, inscripționate în chirilică  ale familiei ctitorilor

 

Mănăstirea Pârveşti
sat Pârveşti, comuna Costeşti

Mănăstirea a fost întemeiată la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeş şi nepoţii săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi, apoi a fost reclădită în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaş al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Gociu şi Ioan Nedelcu.
Ansamblul cuprinde două construcţii de lemn, biserica Sf. Nicolae şi turnul-clopotniţă. 
Biserica este cea zidită  între anii 1816 şi 1820, pe locul unui lăcaşului din 1666. Reprezentativă pentru arhitectura tradițională din lemn, este construită din bârne de stejar, pe temelie de piatră de râu. Acoperişul în patru ape este învelit cu şindrilă iar fațadele lucrate cu barda. Uşa de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria autentică lucrată într-un atelier local.
            În interior se mai  păstrează icoane şi mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat şi pictat în ulei.
            Turnul-clopotniţă construit în 1820 , e din bârne de stejar, încheiate în cheutoare dreaptă, pe soclu de piatră, cu scară interioară de lemn şi învelitori din şindrilă.

Podul Doamnei
sat Chițcani, comuna Costești

Pe drumul ce leagă localitatea Roșiești de șoseaua Vaslui-Bârlad (DN 24), la km 97, se afla podul de piatră cunoscut sub denumirea de Podul Doamnei. Monumentul a fost construit în anul 1841 de către domnitorul Mihai Sturza, așa cum spun cele  două inscripții scrise în limbile română și latină, încadrate în medalioane sculptate în piatră.
Podul este construit din blocuri de piatră, legate cu mortar de var, cu cinci deschideri în arc. Deschiderea arcului la naștere este de 14 m, cea de la mijloc având înălțimea la cheie de 7 m, iar celelalte arcuri descrescând treptat ca dimensiuni. Înălțimea timpanului de la arcul central este de 4 m. Picioarele sunt consolidate la exterior de contraforți puternici, tot din piatră. Deasupra bolților umplutura este din piatră spartă.

 

Mănăstirea Moreni
sat Moreni, comuna Deleni

            În secolul XVI, în timpul domniei lui Petru Rareş, sulgerul Lupan Buznea şi soţia sa, Maria,au întemeiat un schit pe moşia lor, aflată pe valea pârâului Ghilahoi, de la care acesta şi-a luat şi numele de schitul Bilavoi sau schitul lui Lupan.
 Pe la 1540, a fost construită biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, refăcută, după un incendiu în secolul al XVIII-lea . Circa o sută de ani mai târziu, în secolul al XIX-lea (c. 1853), s-a monahii de aici, cu ajutorul a doi creştini, Horduna şi Giuşcă au ridicat o nouă biserică din lemn şi vălătuci.
Biserica veche, ridicată, în stilul caselor tradiționale, pe fundaţie de piatră, cu pereţi portanţi din lut pe furci, a fost iniţial acoperită cu şindrilă, actualmente aceasta fiind înlocuită cu tablă. Fațadele sunt căptușite cu şindrilă. În interior se păstra pictură din secolele XVIII-XIX, ulei pe pânză (uşile diaconeşti) şi ulei pe lemn (icoana Sf. Gheorghe omorând balaurul, icoana împărătească Maica Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni).Astăzi icoanele sunt în biserica paraclis nou construită.
            Actualmente, complexul monahal dispune de edificii noi , printre care  trapeza, ateliere de pictură, croitorie, tricotaje şi broderie liturgică, un muzeu de artă religioasă, bibliotecă şi sală de lectură), astfel încât mănăstirea poate asigura servicii turistice ecumenice şi culturale

Mănăstirea Florești
sat Florești, comuna Poienești

Ansamblul Mănăstirii Florești - biserica Sf. Ilie, turnul-clopotniță, palatul egumenesc și zidul de incintă- este considerat una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii religioase din zona Husilor.
Mănăstirea s-a numit la început Simila, apoi Florentina pânaă la mijlocul secolului al XVII-lea, când a luat numele de Florești de la satul din apropiere. Se spune că numele anterioare vin de la schitul construit de către călugăriţa Florentina (Floarea) pe apa Simila (Smilna), a cărui biserică de lemn cu hramul Sf. Nicolae a coexistat un timp cu biserica de zid a mănăstirii.
Prima biserică a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea (c.1590) de vornicul Cârstea Ghenovici și reclădită în 1686-1694 de vornicul Gavriliță Costachi, strănepotul ctitorului și urmașii săi. Afectată de seismele din anii 1738 si 1802, biserica a fost închinată mănăstirii Esfigmen de la muntele Athos în anul 1806, de către Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei.
Biserica actuală a fost recladită din temelii de egumenul Nil, între anii 1852-1859, și a fost recent restaurată. În pronaos se păstrează icoana făcătoare de minuni Maica Domnului cu Pruncul, ferecată cu argint-aurit în 1749 de către Doamna Moldovei, Ecaterina, soţia domnitorului Constantin Mavrocordat, iar în pridvor, sunt trei plăci de marmură, cu inscripţii, încastrate în zid în 1914: una din 1694, scrisă în chirilică, şi două din 1859, în limba greacă.
Palatul egumenesc datează din aceeași perioadă ca și biserica de zid și este o clădire de factură clasică, cu două nivele şi beciuri.Pe latura de sud se află turnul clopotniță cu elemente decorative din piatră sculptată. Zidul de incintă, în mare parte surpat era construit din piatră legată cu mortar de var şi avea o înălţime medie de 3 m şi o grosime de 80 cm.

3d arte

3d arte

 

Mănăstirea Fâstâci
sat Fâstâci, comuna Cozmești

Ansamblul Mănăstirii Fâstâci, întemeiat de familia boierească  Palade în secolul al XVII-lea a fost rezidită de domnul Mihai Racoviţă Cehan în secolul al XVIII-lea, și a suportat  extinderi în secolul următor. Complexul mănăstiresc cuprinde: biserica Sf. Nicolae (1721), turnul de poartă şi clopotniţa (1808), casele egumeneşti (1834) şi zidul de incintă (1834-1851), la care se adaugă , de dată recentă, chilii, spaţii de masă şi cazare.
            Biserica zidită în 1721, în stil baroc monumental, este de plan triconc, cu pronaos supralărgit și pridvor cu arcade  susținute de coloane de caramidă,cu  turle octogonale pe naos și pronaos.
Decorațiunile  fațadelor sunt împărțite în două registre și ornamentate cu panouri, arcuri și medalioane îngropate în zidărie. Între 1850 şi 1851, biserica a fost pardosită cu marmură de Cararra, șindrila acoperișului înlocuită cu tablă, a fost refăcută pictura interioară şi înlocuită catapeteasma. La intrarea în incintă, pe latura de sud, se află un impunator turn clopotniță, construit în anul 1808, în stil neoclasic, din piatra și cărămidă, bogat ornamentat la exterior cu pilaștri și coloane. În turn se mai pastrează două clopote de bronz, turnate în secolul al XVIII-lea, unul datat 1765, decorat cu stema Moldovei, iar celălalt din 1769.
Casa egumenească, construită în anul 1834, de egumenul Iosif Gandul, cu pivniță, a suferit în timp numeroase transformări. În interior, camerele sunt dispuse simetric iar intrarea e sprijinită de patru stâlpi și o scară de piatră. Clădirea a funcţionat ca orfelinat, sediu al primăriei şi casă parohială.
            Zidul de incintă, executat din piatră brută cu mortar de var, a fost ridicat de egumenii Iosif Gandul (1834) și Chiril Strichide (1851).

3d arte

3d arte

Mănăstirea Rafaila
sat Rafaila, comuna Rafaila

Biserica Naşterea Maicii Domnului a Mănăstirii Rafaila, decorată exterior în stil neoclasic și cu un turn clopotniță cu acoperiș baroc, a fost odată un schit ridicat de un călugăr din zona Neamțului, pe pământul primit în dar, după bătălia de la Podul Înalt, de la Ştefan cel Mare. Pe locul vechiului schit s-a clădit apoi o biserică de lemn ce va fi strămutată în vatra satului. Ca așezământ monahic, locul își datorează activitatea lui Eremia Băisanul care l-a refăcut din temelii.
Desființată în timpul comunismului, mănăstrirea s-a redeschis în anul 1993 și ansamblul a fost completat cu chilii și anexe care permit inclusiv cazarea turiștilor și pelerinilor.

3d arte 3d arte 3d  

 

Mănăstirea Mălineşti
sat Gârceni , comuna Gârceni

            Schitul Mălineşti se află aşezat la o altitudine de 600 m, într-un loc pitoresc, înconjurat de păduri, pe culmea dealului Cucu. Aici se află cel mai vechi aşezământ monahal de prin părţile locului, din care s-au păstrat biserica şi câteva construcţii anexe.
            Biserica a fost ctitorită în 1826, avându-i ca meşteri pe Gheorghe şi Teodor, lângă biserica veche a schitului din 1762 (ctitoria monahului Nicodim).
            Lăcașul are plan triconc, cu turn clopotniţă pe pridvor şi două turle pe naos şi altar. Este construit din bârne de stejar pe fundaţie de piatră şi tălpoaie de lemn, cu acoperiş în patru ape. Faţadele au fost căptuşite cu şindrilă realtiv recent. În pridvor, deasupra portalului, se află pisania, săpată în grindă, cu litere chirilice. Se mai păstrează iconostasul din secolul al XIX-lea, din lemn sculptat și pictat în ulei.
Aici a fost pe vremuri o renumită școală de cântăreţi bisericeşti , care s-a desființat odată cu schitul, după secularizarea averilor mănăstirești. În anul 1925 s-a redeschis și au fost reparate astfel biserica și chiliile cu sprijinul familiei mareşalului Constantin Prezan. Un timp a fost mănăstire de maici și se înființaseră aici ateliere de țesătorie de pânză și covoare. Din 1995, aşezământul monahal a devenit mănăstire de călugări, construindu-se un paraclis şi chilii, cu spaţii de masă şi cazare

 

 

Conacul Roset Balș
sat Pribești, comuna Codăești

Ansamblul conacului Roset-Balș (sec. XVII-XIX) este format din casa Roset-Bals, biserica de curte, casa administrativă și clădiri anexe (hambar).
Conacul de la Pribesti este pentru prima dată atesta documentar pe vremea domniei lui Constantin Cantemir, la data de 14 noiembrie 1691, cand marele boier, vistiernicul Iordache Ruset, a cumpărat mosia Pribești.
Casa Roset-Bals este considerată una din cele mai mari realizări ale arhitecturii civile moldovenești din sec. XVII-XVIII. Construită din piatră și cărămidă, cu ziduri groase, planul respectă modelul locuinței românești tradiționale, dar la dimensiuni sporite. La subsol se află o pivniță spațioasă și, deasupra ei, pe un parter înalt, numeroase camere de locuit, holuri de legătură, toate boltite în cruce. La intrarea principală se află un foisor ridicat pe șase stâlpi și  cu grinzi de lemn sculptate.
Biserica ce face parte din ansamblul conacului Roset – Balş a fost făcută pe locul unui lăcaș atestat la  1636. La 1844 vornicul Lupu Balş şi soţia sa, Eufrosina, au ridicat aici un  paraclis de curte cu hramul Nașterea Maicii Domnului, care a fost refăcut,  la 1765, de către familia Ruset.
Zidită din cărămidă, pe fundaţii şi soclu înalt de piatră, biserica are faţadele simplu decorate, ferestre rectangulare  și turnul-clopotniţă de secţiune pătrată, cu trei niveluri. De menționat că se păstrează iconostasul din secolul al XIX-lea, ulei pe lemn.

3d arte 3d arte 3d a

 

Ansamblul Conacului Rosetti-Solescu
sat Solești, comuna Solești

Ansamblul conacului de la Solești este format din Casa Rosetti-Solescu și  Biserica  Adormirea Maicii Domnului, ambele de secol XIX.
Conacul Rosetti-Solescu a fost construit pe la 1827 de familia Rosetti, descendentă din marea familie boiereasca Ruset (Roset), de obârșie domnească, ramura Soleștilor, în galeria oamenilor de seamă dați Molodvei de aceste familii, un loc important avându-l fără îndoială Doamna Elena Cuza, sotia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Casa este o clădire reprezentativă pentru arhitectura moldovenească și românească de secol  XIX,  îmbinând elemente de construcție tradiționale cu cele ale stilului neoclasic.Camerele erau împărțite pe trei nivele, grupate în jurul unui hol central, scara era de lemn , cu balustradă sculptată. Conacul este, din păcate, în ruine.
Lângă conac se află biserica de curte Adormirea Maicii Domnului, ctitorie a Ecaterinei Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti Solescu) și a urmașilor, ridicată între anii 1859-1860 . Lăcașul este construit din cărămidă pe fundație de piatră cu turn-clopotniță pe pronaos, și fațadele decorate cu elemente neoclasice.
În pronaosul bisericii, pe latura de sud, se află lespedea funerară a postelnicului Gheorghe (Iordachi) Rosetti și a mamei sale, Catrina Gavriliță Catargi. În curtea bisericii se găsesc mormintele Doamnei Elena Cuza (17 iunie 1825 - 2 aprilie 1909), al mamei sale Ecaterina Rosetti (1800 - 1869), fiica logofătului Dumitrache Sturza, al lui Gheorghe Rosetti (1853-1916) și al soției sale, Olga Rosetti (1853 - 1924).
La 7 km de Solești se poate vedea biserica de lemn Sf. Nicolae din Știoborani, monument istoric de la 1726, o dovadă a măietriei meșterului lemnar care a ridicat-o.

3d a rte

 

Mănăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena de pe Movila lui Burcel
sat Chircești, comuna Miclești

Legenda spune că numele locului vine de la numele şoimanului Burcel, un țăran  care luptase alături de Ștefan cel Mare la Războieni și căruia domnitorul i-ar fi dat pământul și galbeni să-și cumpere boi și plug, impresionat fiind de munca asiduă pe care acesta o făcea să-și întrețină familia numeroasă.  Zona este celebra datorită legendei și rezervației floristice din apropiere.
Complexul mănăstiresc de pe Movila lui Burcel este de dată relativ recentă, însă trebuie spus că toate construcţiile sunt realizate din lemn. Biserica respectă, din punct de vedere arhitectonic, stilul moldovenesc, cu exterior și acoperiș din draniță și interior din lambriu. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade şi catapeteasmă) au fost realizate în lemn de stejar de o echipă de artişti populari condusă de Ovidiu Ţucă din Nemțișor, județul Neamţ, iar pictura catapetesmei aparţine profesorului C. Ciubotaru din aceeași zonă.

În curtea mănăstirii s-au ridicat două case de locuit, lucrate de meșteri populari din zona Mălini-Fălticeni și, de asemenea, două grupuri  statuare, unul format din trei cruci pe un soclu placat cu scene din viața lui Ștefan cel Mare și un altul, al unei femei din bronz ce simbolizează Dacia Traiană.

3d art e

Alte monumente:

Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Cârjoani, comuna Pogana, ctitorită în 1777 de obştea satului

Biserica de lemn Sf. Nicolae, sat Cetățuia, comuna Puiești, ctitorită de obştea călugărilor de la Mănăstirea Neamţ, sec. XVI

Biserica de lemn Sf. Nicolae sat Căpușeni, comuna Lipovăț, ctitorită la 1792-1798 de spătăreasa Safta Bogdan

3d arte 3d arte 3d a

Biserica Nașterea Maicii Domnului, sat Chițoc, com. Lipovăț, ctitoritã în 1852-1855

Biserica de lemn Sf. Gheorghe, sat Lipovăț, comuna Lipovăț, ctitorită de Vasile Lupu, 1626

Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, sat Voinești, comuna Voinești, construită de obștea satului la 1745

Biserica de lemn Intrarea Maicii Domnului în Biserică a Mănăstirii Dimitrie Cantemir, sat Grumezoaia, comuna Dimitrie Cantemir, 1692

Biserica de lemn Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sat Dragomirești, comuna Dragomirești,ctitorită de obștea satului pe la 1774

Biserica de lemn Sf. Nicolae, sat Zăpodeni, comuna Zăpodeni, construită de către Carp Bălăuţă în 1770

Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, sat Dumbrăveni, comuna Gârceni, ctitorită  în 1784-1787 şi refăcută în 1818 de preotul Grigoraş şi fiii săi

 

  3d arte

 

image
image