Image
image
image
image




Biserica și Conacul Cantacuzino-Pașcanu
sat Tudora, comuna Tudora

La poalele masivului Dealul Mare, în localitatea care-și trage numele de la nevasta unui om de încredere al lui Ștevan Voievod, în casa cărăra domnitorul poposea adesea, pot fi văzute astăzi fortificaţiile naturale ale satului străvechi (Cetățiua), rezervaţia de tisă din inima codrului, biserica din centrul satului şi conacul boierului Cantacuzino – Paşcanu. Înainte de a se construi biserica actuală, aici au fost alte biserici din lemn, care s-au distrus una după alta. În 1842 boierul Constantin Cantacuzino - Paşcanu a început zidirea actualei biserici din piatră şi cărămidă, ce a fost finalizată de fiul său Lascăr Cantacuzino – Paşcanu și poartă hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Conacul, înălțat în 1842, este un adevărat monument de arhitectură și e înconjurat de un impresionant zid de piatră, izolând incinta unde existau numeroase beciuri în care erau închişi şi bătuţi capii răscoalelor țărănești.

cvv 3

Mănăstirea Vorona
sat Vorona, comuna Vorona

Se spune că, acum mai bine de cinci secole, s-a ctitorit aici, de către monahi români, ruși și greci, un mic schit de lemn, cunoscut sub numele de Sihăstria din poiana Voronei. Numele pare a veni de la o floare care creștea prin preajmă sau de la termenul slav bopona, care în traducere înseamnă cioară. În timp, s-au construit aici cele trei biserici ale mănăstirii. Una dintre ele este Adormirea Maicii Domnului, sfințită în 1803, cu o catapeteasmă sculptată în lemn de tisă și pictată în stil neoclasic. Cea de-a doua, Nașterea Maicii Domnului, ridicată în piatră, la 1835 de hatmanul Ilie Jora și familia acestuia, păstrează astăzi fragmente din sfintele moaște ale SF. Nicolae și ale Cuvioșilor Mucenici din Mănăstirea Sf. Sava. Cea de-a treia, ridicată în cimitirul mănăstirii 1836 de arhimandritul Rafail, o construcție în plan triconc cu turlă deasupra pridvorului, are hramul Sf. Nicolae.
Mănăstirea găzduiește un bogat patrimoniu de carte veche, icoane și obiecte de cult .Este un loc de plerinaj bine cunoscut , într-un cadru natural de poveste.
La 3 Km sud-est de mănăstirea Vorona se află schitul de călugari Sihăstria Voronei, lăcaș situat în mijlocul unei păduri de stejari, fagi, ulmi și frasini . Construit între 1830 – 1868, sub îndrumarea starețului Rafail, biserica păstrează pictura originală și o catapeteasmă măiestrit lucrată.

3 d arte

3d arte3d arte 3d as

 

Mănăstirea Cozancea
sat Sulița, comuna Sulița
           
Mănăstirea Cozancea se află la 24 km sud-est de Botoșani, în comuna Sulița. Inițial, a fost un schit întemeiat de sihaștri prin secolele XV-XVI, într-un loc retras, departe de satele dimprejur, pe valea pârâului Cozancea, înconjurat de păduri. Apoi aici s-a ridicat o mănăstire de lemn prin strădania paharnicului Constantin Balș, în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica de zid a fost ridicată de Vasile Balș în anul 1732, clopotnița  a fost adăugată în anul 1840 iar ulterior și pridvorul de la intrare. Printre mulții părinți sihaștri de acest sfânt lăcaș a fost și părintele Paisie Olaru, mentor și îndrumător duhovnicesc al Părintelui Cleopa, originar din Sulița care,  în copilărie, se spune, venea la schitul Cozancea când păștea oile.

 

Mănăstirea Coșula
sat Coșula, comuna Coșula

Pe șoseaua Iași-Botoșani, la 20 km de Botoșani, în comuna Coșula, lăcașul de cult, ctitorit la 1535 de unul dintre sfetnicii lui Petru Rareș, marele logofăt Mateiaș Coșovei, este și actul de naștere al localității, de la acest an fiind atesta documentar și satul. Biserica e ridicată în stilul specific arhitecturii feudale moldovenești, din piatră, pictată în exterior și în interior. Se mai pot vedea fragmente din pictura originală, datată 1538, acolo unde aceasta nu a fost acopeită de cea în ulei în sec XIX. De asemenea, se păstrează parțial și pictura exterioară. Mănăstirea este renumită prin "Galbenul de Coșula" așa cum e renumit prin albastru, Voronețul.
Ansamblul mănăstiresc cuprinde Biserica Sf. Nicolae, 1535, casa egumenească și trapeza, sec.XVII, cuhnii din sec.XVII, turnul clopotniței de sec.XVIII, zidul de incintă din sec.XVII și pivnițele în care se spune că ar fi stat închis  Alexandru Ioan Cuza.
Patrimoniul mănăstirii a fost îmbogățit în timpul refugiului călugărilor ortodocși de la Schitul Mare care au adus cu ei, la 1772, veștminte, cărți și icoane de factură rusească. De asemenea, se spune că aici s-a făcut prima traducere în limba română din Herodot, prin sec. XVIII. Înainte de secularizarea averilor mănăstirești, aici se aflau un număr de aproape 1500 de călugări greci, români și de alte naționalități,lăcașul fiind pe atunci, al treilea ca mărime în Europa.
Tot la Coșula poate fi văzut podul de piatră, construit pe vremea lui Ștefan cel Mare, în anul 1503, peste Pârâul Miletin.

 

Schitul Zosin
Comuna Bălușeni

La nord de Coșula, la 500 m de DE 85 spre Bălușeni, într-o frumoasă pădure de foioase și într-o zonă în care au fost descoperite vestigii arheologice din sec. VI- V î.C, se află Schitul de călugări Zosin. Numele schitului, care era și numele vechi al satului Bălușeni, vine de la proprietarul locului, Iordache Zosin, socrul marelui proprietar și filantrop Nicolae Sofian care a ctitorit biserica din Bălușeni, cu hramul Sf. Voievozi, biserică din bârne de stejar, acoperită cu şindrilă, care se află și astăzi în cimitirul satului.
            Schitul are o veche biserică de lemn, monument de patrimoniu,  ctitorită în anul 1779 de șetrarul T. Bașotă, una dintre puținele biserici din România cu pereţi din împletitură de nuiele peste care s-a lipit cu lut și s-a pictat. Catapeteasma bisericuței e pictată de Alexandru Zogravu. O biserică nouă de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului s-a ridicat recent, pentru a prelua funcțiile vechiului așezământ.

 

Mănăstirea Agafton
sat Agafton, comuna Curtești

            Mănăstirea Agafton, datând din sec.XVI, se află în comuna Curtești, aflată la 4 km sud-vest de Botoșani. Denumirea mănăstirii vine de la sihastrul Agafton, un pustnic ce trăia în pădurile din aceste locuri și care a construit aici prima biserică, din bârne de stejar, între 1729-1740. După 1814, devine mănăstire de maici și se zidește biserica din deal, cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt, o biserică în stil moldovenesc, fără ornamentație exterioară. La 1 iulie 1838 s-a pus temelia bisericii mari. În mănăstirea Agafton s-au călugărit mătușile lui Eminescu, iar una dintre ele, Olimpiada, a fost stareță. Desființată în 1959,când număra peste 300 de călugărițe și avea cunoscute ateliere de manufactură (țesătorie, broderie, croitorie), mănăstirea s-a reînființat în 1990 și se pot vedea astăzi biserica de zid, biserica de lemn Sf. Arhangheli, turnul clopotniței, chilii și anexe gospodărești, toate aparținând patrimoniului național. Între pelerinii care veneau des la Agafton se numără și personalități ale culturii românești: Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Enescu.

3d arte

Cetățile dacice de la Stâncești
sat Stâncești, comuna Mihai Eminescu

La vest de Botoșani se află un complex de două cetăți fortificate datând din sec VI-III î.H., pe o suprafață de aproximativ 50 de ha, constituite dintr-un val de pământ de aproximativ 5m înălțime și cu un șanț de apărare cu o adâncime de 7m. Vizibile și astăzi, aceste locuri au furnizat arheologilor numeroase dovezi privind complexele de locuire, unelte, arme, obiecte de uz casnic, precum și sistemul de fortificaţii şi sistemul defensiv al comunităților tribale de pe aceste locuri.

 

Mănăstirea Gorovei
sat Gorovei, comuna Văculești

Satul Gorovei se află la 12 km de Dorohoi, departe de lume, într-un loc pitoresc, înconjurat de păduri. Aici întâlnim unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monastice din județ, mănăstirea cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, datând din prima jumătate a sec. XVII-lea, pe locul numit Gura Văii .

Legenda spune că, de fapt, călugărul care îngrijea aici prisaca mănăstirii Dragomirna, săpând o groapă pentru a adăposti albinele, a găsit, la rădăcina unui stejar, o icoană a Sf. Ioan Botezătorul. Din lemnul stejarului acela a ridicat aici prima biserică și a întemeiat așezarea monahală. Biserica mare a fost construită între anii 1828-1834 de egumenul Macarie Jora, cu ziduri groase din piatră și o catapeteasmă din lemn de tei sculptat și pictură din sec XIX. La loc de cinste se află o icoană a Maicii Domnului, pictată pe lemn de păr, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Icoana a fost găsită pe locul unde se află paraclisul mănăstirii cu hramul Sf. Nicolae.  
          
3d arte

3d arte

Biserica Văculești
sat Prelipca, comuna Văculești

Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Prelipca  a fost construită în 1778, pe cheltuiala lui C. Stroici şi a soţiei sale, Anastasia. În 1783 construcția bisericii este desăvârșită de Banul Ghițescu, cu soția sa Profira. De  la 1864 așezământul de cult a rămas în seama satului, fiind restaurat ulterior cu cheltuiala locuitorilor.

În satul Văculești din aceeași comună se mai află o altă biserică, monument istoric,  datând din anul 1712 și ctitorită de Lupu Dascălul şi Nimerincul Ucraineanul. Biserica este din lemn, cu pereții din bârne, acoperiți, mai târziu, cu scândură. În interiorul așezământului se află o catapeteasmă pictată parțial de Gh. Tattarescu.

 

Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
sat Hilişeu Crişan, comuna Hilișeu Horia

Biserica din Hilișeu Crișan, ctitorită în 1802 de către boierul Vasile Curt, e una dintre bijuteriile arhitecturii religioase în lemn. Aflat între sate, în apropiere de pădure, lăcașul de mici dimensiuni, impresionează totuși prin detaliile construcției și ale decorului. Pridvorul  și ușa de la intrare sunt lucrate din bârne de stejar, și decorate cu sculpturi reprezentând rozete și figurile fantastice, des întâlnite la bisericile vechi, cei doi balauri. În pronaosul mic, despărţit de stâlpi care susţin bolta e adăpostit mormântul ctitorului. Catapeteasma din lemn de tei conține șapte rânduri de icoane pictate în stil bizantin, frumos încadrate de sculpturi cu temă vegetală. În curtea bisericii se află clpotnița, ridicată pe temelie de piatră și alături, un monument de sorginte apuseană, o sculptură reprezentând chipul lui Isus între doi îngeri.

3d arte

Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
sat Brăești, comuna Brăești
Biserica din lemn, construită în anul 1745, cu cheltuiala lui Miron Gorovei, păstrează și astăzi catapeteasma originală din lemn de tei și a fost restaurată prima dată în 1880 de neamul Spireștilor și, mai recent, între 1968-1972. Ușa de intrare este decorată cu un brâu cu motive florale sculptate în lemn, cu 16 rozete dispuse în lanţ, elemente de decor întâlnite pe ancadramentul uşii de la intrare și la alte biserici din zona Botoșaniului. Decorat în aceeași manieră este peretele despărţitor dintre naos şi pronaos. Pridvorul, tipic pentru cele construite începând cu sec. XVIII, turnul de clopotniță și maniera de construcție o fac o adevărată bijuterie pentru categoria lăcașurilor de cult din Moldova.

 

Biserica Sf. Nicolae Domnesc
Dorohoi

Ctitorită de Ștefan cel Mare în 1495, biserica este unul dintre monumentele de arhitectură religioasă definitorii pentru stilul moldovenesc ce îmbină elemente de arhitectură gotică și bizantină. Pictura interioară datează din secolul XVI, din timpul lui Ștefăniță Vodă, fresca originală ilustrând patimile Mântuitorului, pe trei pereți ai naosului. Se mai păstrează tabloul votiv al ctitorilor, Ștefan cel Mare cu doamna Maria Voichița, Bogdan Vodă și Ștefăniță Vodă.     Decorul interior ilustrează, după aprecierea specialiștilor, un moment important din evoluția picturii murale din Moldova.

  3d arte 3d arte 3 d

Alte monumente:

Biserica din Schit Orăşeni, sat Schit Orășeni, comuna Cristești,  construită în 1814, având drept ctitori pe Iordache Isăcescu și mama sa, Safta.
Biserica din bârne “Sf. Dumitru” , sat Ionăşeni, comuna Truşeşti, construită în 1821, cu refaceri după 1827, ctitorită de familia Balş;
Biserica din Buhăceni, sat Buhăceni, comuna Trușești, ctitorită în 1777 de Ştefan Donici, construită din bârne şi din lut, pe temelie de piatră
Biserica Cuvioasa Parascheva Ștefănești, or. Ștefănești, realizată în anul 1640, reconstruită de domnitorul Vasile Lupu


Biserica “Sf. Nicolae” din sat Havârna, comuna Havârna, a fost construită în 1795 pe cheltuiala lui Costache Ghica şi a preoţilor şi sătenilor;.
Biserica de lemn Suharău, sat Suharău, comuna Suharău, confecționată din lemn, căptușită cu lut, cu o turlă îngustă și înaltă pe naos, datând din 1793

Biserica Sfântul Nicolae, or. Darabani, ridicată în 1837, de mare boier Teodor Balș, o construcție masivă, din cărămidă, cu o turlă semeață în stil neoclasic
 

image
image
image