Image
image
image
image


 


Ouă încondeiate am început să întâlnim nu numai în preajma sărbătorilor Paștelui sau la Înălțare și nu numai în acele sate în care, din fericire, s-a mai păstrat tradiția. La ele acasă le mai întâlnim în satele bucovinene, în foarte puține locuri din Vrancea, însă le vedem, mai ales, în toate zonele cu trafic turistic (Cheile Bicazului, mănăstirile din nordul Moldovei, magazinele de suveniruri etc.) și, mai nou, în pensiunile din Moldova unde chiar se oferă inițiere în acest minunat meșteșug (la Hanul Orheiul Vechi, în Trebujeni, R. Moldova).

3d arte

Tehnica împistririi ouălor este cea mai complexă, mai artistică și totodată cel mai greu de realizat întrucît, folosind baia integrala de culoare și uzând de tehnica cruțării succesive a fondului, rezultă că munca de elaborare artistică este îndelungată și dificilă. Unealta de bază, chișita, este formată dintr-un bețisor având la unul din capete fixată o mică bucățică de tablă foarte subțire de alamă sau aramă, având în interior un orificiu foarte fin prin care să poată trece ceara fierbinte.
Prin împistritul arhaic se realizează ornamente în două nuanțe cromatice prin simpla cruțare a fondului. Deci, împistritul comportă minimum două nuanțe în afara culorii de bază, de obicei albul, vernilul în mai multe nuanțe (pentru ouăle de rață) și, în rare cazuri, galbenul rezultat dintr-o baie prealabilă peste care se aplică ceara de albine cruțând succesiv celelalte straturi de culoare. Vorbind de împistritul actual ne referim la beția cromatică ce reușește să unifice plenar, în cazuri excepționale, până la 12 culori, parte rezultând din baia de culoare, parte fiind obținute după aplicarea primei scriituri în ceară.Motivele decorative sunt numeroase și fiecare motiv se prezintă în mai multe variante, care se diferențiază în funcție de localitate. Variază chiar și în același sat și diferit iese același motiv din mâna aceleiași persoane care încondeiază. Cele mai utilizate motive sunt cele zoomorfe: albina, broasca, șarpele, peștele, apoi cele fitomorfe: frunza bradului, garoafa, spicul grâului; urmează cele scheomorfe (in general, unelte): grebla, lopata, fierul plugului, precum și ornamente luate din industria casnică, de exemplu, clinul ce se formeaza la croirea cămășilor și mânecilor; în sfârșit, mai aflăm și diverse alte motive: desagii și brâul popii, calea sau cărarea rătăcită, crucea Paștelui (cu aceasta cruce creștinii împodobesc pasca pe care o duc la biserică în noaptea Învierii, numită în unele zone și ziua Paștelui), crucea românească, crucea rusească sau crucea moldovenească (reprezentate printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete), steaua (numită uneori și steaua ciobanului sau floarea strachinii). De fapt, ornamentația oului pascal operează cu simboluri arhetipale (soare, lună, cruce etc.), cu motive decorative din natură (plante, animale), cu obiecte casnice și cu altele preluate de pe țesăturile populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

3darte

În Moldova, cele mai pricepute încondeietoare de ouă sunt meșterițele din Bucovina, însă găsim și în Iași și Botoșani câteva reprezentante ale acestei arte: Nistor Celica Iuliana din Rogojești, Botosani, Andreia Surugiu din Buhalnița, Iași sau Ana Maria Zabavă.Dintre puținii meşteri populari care realizează cu măiestrie ouă cu mărgele aplicate şi brodate pe ouă de găină, raţă, gâscă şi struţ este ieșeanca Despina Ozarchievici, ce a adus cu ea meșteșugul moștenit la baștină, în zona Rădăuţi. De asemenea, un atelier de încondeiat ouă poate fi vizitat la Mănăstirea Miclăușeni.


 

image
image