Image
image
image
image


 

 


Rezervaţia paleontologică (fosiliferă) Măluşteni
20 km. est de oraşul Bârlad, DJ Bârlad - Murgeni- Fălciu

 Rezervaţia reprezintă una dintre cele mai însemnate puncte fosilifere ce prezintă resturi de mamifere din ţara noastră, fiind un loc de referinţă pentru stratigrafia şi paleontologia vertebratelor ce au trăit în estul Europei în Pliocenul Superior. Printre depozitele fosilifere ce pot fi descoperite aici atrag atenţia în mod deosebit cele de maimuţe, antilope, cămile, ţestoase, rechini, broaşte ţestoase de talie mare, căprioare. Multe dintre speciile găsite aici au fost semnalate pentru prima oară în paleontologie.

 

Rezervaţia paleontologică (fosiliferă) Nisipăria Hulubăţ
NE de Vaslui, DN 24A Bârlad-Vaslui-Iaşi

Reprezintă o altă rezervaţie fosiliferă ce datează din pleistocen, aflată în marginea nordică a municipiului Vaslui, pe terasa inferioară de pe dreapta râului Vasluieţ. Pe o suprafaţă de 2,5 ha, au fost indentificate zăcăminte fosilifere din Pleistocenul Superior (unul dintre cele mai bogate din ţară), constând din resturi fosile aparţinând unor specii rare de mamifere: Elephas primigenius, Rhinoceros trichorhimus, Bison primigerius, Bison priscus, precum şi o bogată faună fosilă nevertebrată pleistocenă.

 

Rezervaţia floristică Pădurea seculară - Movila lui Burcel
4 km NV de comuna. Micleşti , DN 24A Vaslui – Iaşi

Cuprinde o suprafaţă de 12 ha, reprezentând un autentic vestigiu al vegetaţiei primare, compusă dintr-un amestec de elemente floristice pontice, submediteraneene şi continentale, plante rare pentru zona Moldovei (Adonis hybrida , Allium flavum, Cephalaria uralensis, Centaurea marschalliana, Iris pummila)

3dRezervaţia floristică Pădurea seculară - Movila lui Burcel

 

Rezervaţia forestieră Pădurea Hârboanca
comuna Ştefan cel Mare

Situată pe un versant NV în apropierea râului Bârlad şi a satului Brăhăşoaia, com Ştefan cel Mare, pe drumul DN 24 A, are o suprafaţă totală de 43,1 ha. Pe lângă fondul de bază al elementelor euroasiatice şi europene, se remarcă o abundenţă şi o largă participare a elementelor continentale, pontice, pontice-submeditaraneene şi endemice.

 

Rezervaţia forestieră Pădurea Bădeana
comuna Tutova

Rezervaţia conservă şi protejează specii de stejar xerofil, precum şi elemente de floră bogate în elemente stepice, de nuanţă continentală şi sudică. Pe cele 126,7 ha., aflate în partea de NV a satului Bădeana, la cca 800 m. dreapta de şoseaua DN 24 A pe ruta Bârlad-Tecuci, rezervaţia conservă specii de Quercus pubescens, Quercus pedunculiflora, Quercus frainetto, Adonis veranlis, Amygdalus nana, Campanula sibirica, Phlomis tuberosa, Iris pumila, Cytisus austriacus, Fritillaria meleagris.

3d

Alte atracții naturale

Plopul de la Rafaila
Unic în ţară prin proporţiile sale impozante, având o circumferinţă a trunchiului de 14 metri. Legendele locale spun că plopul ar avea o vechime considerabilă, atribuindu-se perioada din timpul domniei lui Ştefan cel Mare.

Stejarul de la Tolontan
La Tolontan, în comuna Dimitrie Cantemir, poate fi admirat un stejar impunător, de peste 400 de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 de metri şi o înãltime de 30 de metri.

Stejarii brumării
În localitatea Buneşti-Valea Chinănului, chiar în jurul cabanei de vânătoare, se află 173 de stejari brumãrii, cu vârste cuprinse între 200 si 500 de ani.

Lacurile de la Cârja
Satul Cârja (din sudul judeţului) e cunoscut pentru fermele sale piscicole şi potenţialul natural ridicat, fiind, datorită întinderilor de apă, un adevărat rai al păsărilor acvatice. Printre acestea se numără: specii de lebede, raţe, gâşte sălbatice, rândunele de apă, lişiţe, cormorani, egrete, lopătari, berze, pescăruşi şi pelicani. Varietatea de peşte regăsit până acum câţiva ani în apele Cârjei, atrăgea un număr mare de pescari profesionişti şi amatori. Dintre aceste categorii amintim: crapul, crap-carasul, linul, sângerul, plătica, somnul, ştiuca, bibanul. Se pot face şi plimbări de agrement cu barca pe lac.

3d

 

 

image
image