Image
image
image
image


 

 


Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea (47,47 ha)
comuna Bârnova

Amplasată în partea de sud a oraşului Iaşi, Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea, ce se întinde pe o suprafaţă de 47,47 hectare, are renumele de simbol al geologiei româneşti, fiind considerată cea mai mare din ţară. Observatorul iniţiat în ale geologiei poate vedea urmele a ceea ce, în urma cu milioane de ani, a fost Marea Sarmatică, ce acoperea întreg oraşul Iaşi. În anul 1955, Rezervaţia Repedea a fost declarata monument al naturii printr-un decret al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romane. O copie a acestui document poate fi văzută de oricine la filiala ieşeană a Federaţiei Ecologiste Române (FER). Cu toate acestea, cercetările asupra rocilor si fosilelor de pe dealul Repedea s-au făcut încă din anii 1860, de către geologul ieşean Grigore Cobălcescu.
Ca orice loc deosebit, Rezervaţia Repedea are o poveste deloc lipsită de haz. Se spune că, prin anul 1862, pasionat de roci si fosile, profesorul Grigore Cobălcescu venea foarte des pe acolo şi, punându-şi ochelarii pe nas, ciocănea în pietre, sperând să descopere mărturii ale vremurilor demult apuse. Într-o zi a fost văzut de un pietrar care l-a întrebat ce face acolo. Senin, profesorul i-a răspuns: „caut fosile”. Replica a fost promptă: „poate eşti nebun, să cauţi fasole în pietre...”. Şi, fără prea multe discuţii, l-a legat pe eminentul geolog şi l-a dus la Spitalul Socola, gândind ca i-a sărit o doagă... Dincolo de nostima povestioară, în anul 1865, Grigore Cobălcescu avea să scrie o carte despre cel mai bogat zăcământ fosilifer sarmaţian din Podişul Moldovenesc – „Calcariul de la Rapidea”. Documentul este cu atât mai important cu cât reprezintă actul de naştere al geologiei româneşti.
Atractive sunt, însă, grotele de la poalele dealului, pe care mulţi le numesc, impropriu, „peşteri”. Ele sunt consecinţa trecerii multor milenii şi a transformărilor pe care pământul le-a suferit în timp. De altfel, dealul Repedea a fost, acum 120 milioane ani, acoperit de apele Mării Sarmatice ce erau populate cu multe specii de vietăţi. În urma unui cataclism, a fost provocat fenomenul de „tanatocenoză”, după cum spun geologii, adică o moarte subită a tuturor animalelor şi plantelor dezvoltate în apă. Dacă „evenimentul” s-a petrecut în perioada sarmaţiană, adică acum peste 100 milioane ani, timpul ce s-a scurs după aceea a provocat tot mai multe transformări, iar scoicile s-au cimentat devenind parte integrantă a dealului. Apa s-a evaporat, iar gresia şi calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Calcarul s-a dovedit mai rezistent, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor şi freatice si s-a dizolvat, dând naştere acestor grote.

ed

Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea

 

Fâneţele seculare Valea lui David (50 ha)
comuna Leţcani

Aflată la 5 km. de oraşul Iaşi, prezintă o pajişte multiseculară, cu rarităţi floristice pentru ţara noastră ce se întinde pe o suprafaţă de 50 ha. Este situată în partea sudică a Câmpiei Moldovei, pe valea pârâului Valea lui David, la o altitudine de 80-100 m. Fânaţul aparţine regiunii de silvostepă din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejărete şi gorunete, bogate în poieni, iazuri şi terenuri mlăştinoase, unele din ele cu soluri salinizate.
Acest biotop natural prezintă numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelaţie cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat in specii cu caracter pontic.
Aici s-au identificat peste 500 de specii de plante superioare dintre care unele constituite rarităţi floristice pentru ţara noastră, ca: amareala, bărbuşoara, stânjenei de stepă, clopoţeii, varza tătărască, steluţa cu flori albastre, patlagina, stânjenelul, măcrişul, migdalul pitic, însoţite de unele specii de Stipa.
Deşi, rezervaţie floristică, în acest mic parc natural întâlnim şi o bogată şi variată faună cum ar fi: lepidopterul, greierul împroşcător, vipera, şopârla.

 

Rezervaţia forestieră Pădurea Uricani (68 ha)
sat Uricani, comuna Miroslava

Rezervaţie forestieră, situată în regiunea dealurilor mijlocii din Podişul Moldovei, la cca 1 km sud de comuna Uricani şi 8 km. de Iaşi reprezentând o zonă de agrement a oraşului, la o altitudine de 140 m, pe versanţii uşor înclinaţi unde se întinde o frumoasa pădure de „şleau de deal” cu specii de gorun şi stejar pedunculat din care 68 ha. sunt ocrotite de lege. Aceasta rezervaţie conţine, pe lângă gorun şi stejar pedunculat, care sunt speciile de bază ale pădurii, în proporţii mai mici, carpenul, teiul, jugastrul, cireşul. Subarboretul, destul de rar, este compus din corn, sânger, păducel, cătină albă. Flora erbacee este constituită în principal din rogoz şi lipitoare, specii indicatoare ale profilului de sol, bine structurate şi intens humifere.

 

Rezervaţia forestieră Pădurea Uricani

 

Rezervaţia forestieră Poieni – Cărbunăriei (9.2 ha)
comuna Schitu Duca

Rezervaţie forestieră situată la aproximativ 1 km. de satul Poieni, pe DN Iaşi-Vaslui. Pădurea are o suprafaţă de 9.2 ha, fiind constituită în principal din specii de conifere, alcătuită din arbori cu vârsta de peste 100 de ani, cum ar fi: Pinus silvestris, Larix decidua, Picea excelsa. Rar se mai întâlnesc şi specii de Fagus silvatica, Quercus petraea şi Fraxinus excelsior. Arborii au un diametru cuprins între 70 şi 120 m. şi înălţimi de 30 de metri.

 

Rezervaţia floristică Poiana cu Schit (9,5 ha)
comuna Grajduri

Situată pe DN Iaşi-Vaslui, rezervaţia are o suprafaţă de cca. 9,5 ha, fiind considerată cea mai mare poiană naturală cu compoziţie tipică silvostepei Moldovei. Dintre speciile întâlnite aici se remarcă: Lilium martagon (LR), Capreolus capreolus, Streptopelia turt. Rezervaţia are un aspect deosebit şi datorită prezenţei a numeroase sculpturi în piatră realizate cu ocazia desfăşurării unor tabere de sculptură, precum şi prin prezenţa în zonă a ruinelor fostului schit de călugări Bârnova.

 

Făgetul Secular Humosu (73,3 ha)
sat Humosu, comuna Sireţel

Rezervaţia forestieră Humosu, cu o suprafaţă de 73,3 ha. se află situată în partea de nord-est a masivului păduros Dealul Mare - Hârlău, între pâraiele Dracului la sud şi Valea Largă la nord, afluenţi ai Humosului din bazinul Bahluiului, pe suprafaţa comunei Deleni. Rezervaţia este situată în regiunea de dealuri din nordul Moldovei, în etajul gorunetelor şi al amestecurilor dintre acestea şi fag, la o altitudine de 410-470 m., reprezentând un interesant codru secular de fag, instalat pe un sol brun - roşcat de pădure. Stratul arborescent este reprezentat de fag dispus în două etaje: unul cu o longevitate de cca. 160 de ani, tulpinile având diametrul de 60 cm. şi altul de 60 de ani cu tulpini mai subţiri de cca 25-30 cm. Izolat, mai întâlnim carpenul, frasinul si teiul argintiu. Stratul erbaceu este format din: pochivnic, colţişor, brebenei, alior, s.a.

 

Rezervaţia forestieră Pădurea Cotnari-Cătălina (7,6 ha)
comuna Cotnari

Aflată pe raza comunei Cotnari, pe DN Iaşi - Hîrlău, rezervaţia este situată pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică, având o suprafaţă de 7,6 ha. Alcătuită în principal din specii de făget secular cu arbori a căror vârstă este de 150 – 200 ani, cu exemplare de Fagus silvatica, Quercus petraea şi un exemplar de Fagus taurica.

 

Rezervaţia paleontologică Băiceni (3,23ha)
Sat Băiceni, comuna Cucuteni

                Punctul fosilifer Băiceni este situate pe DJ Tg. Frumos- Băiceni; şi drumul local Băiceni- rezervaţie, având o suprafaţă de cca. 3.23 ha. Fauna rezervaţiei este formată din specii de moluşte salmastre foarte bine conservate, caracteristice începutului perioadei Basarabiene (Sarmaţian): Mactra pallasi Baily, Tapes gregarious ponderosus şi Gibbula podolica insperata.

ed

Rezervaţia paleontologică Băiceni

 

Alte rezervații naturale

Rezervații acvatice

Cea mai mare zona de importanță avifaunistică declarată se află la Vlădeni, cu o suprafață totală de 8014,8 ha. Alte rezervații acvatice sunt: Râul Prut, Cotul Bran, Cotul Slăgeni, Prutețul Bălătău, Teiva-Vișina, Chirița, Pârcovaci, multe dintre ele fiind propuse ca situri Natura 2000 pentru protejarea speciilor de păsări.

ed

Rezervația Prutețul Bălătău

 

Rezervația acvatică Acumularea Pârcovaci (50 ha)
sat Pârcovaci, DJ 281B

ed

ed

Rezervația acvatică Acumularea Pârcovaci

 

Rezervația acvatică Pruteţul Bălălău (24,89 ha)
sat.Bălteni,Com.Probota.

 

image
image