Image
image
image
image


 

 


Rezervaţia geologică şi floristică Stânca-Ştefăneşti (suprafaţa 1 ha)
sat Stânca Ştefăneşti, comuna Ştefăneşti

Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării speciei de floră Schiwereckia podolica, specie cu o ecologie interesantă, legată de substratul calcaros constituit din calcare recifale de vârsta bugloviană numite Toltry. Staţiunea floristică reprezintă limita vestică a arealului mondial de răspândire a plantei şi unica locaţie din ţară unde vegetează aceasta. În acest areal protejat există un mare număr de specii continentale sud-estice care împreună cu speciile europene şi euroasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni ceea ce a determinat ocrotirea rezervaţiei ca monument al naturii.

 

Turbăria Dersca (suprafaţa 10 ha)
sat Lozna, comuna Dersca

Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării speciilor de floră sălbatică specifică turbăriilor. În rezervaţie au fost identificate aproximativ 204 specii de ferigi şi plante cu flori şi cinci specii de muşchi care au un rol major în formarea turbei. Datorită valorii monumentale şi estetice a rezervaţiei floristice, în perimetrul protejat se urmăreşte conservarea valorilor naturale de floră şi faună sălbatică, cu precădere a speciilor ocrotite prin convenţii şi acorduri internaţionale.



Turbăria de la Dersca

 

Rezervaţia floristică Stânca Ripiceni (suprafaţa 1 ha)
sat Manoleasa, comuna Ripiceni

Rezervaţia a fost constituită în scopul conservării speciei de floră Schiwereckia podolica transplantată de la staţiunea floristică Stânca Ştefăneşti. Această măsură s-a impus ca o necesitate, deoarece construcţia nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti a avut influenţă negativă asupra integrităţii rezervaţiei, diminuând în mod îngrijorător efectivele plantei prin distrugerea stâncilor calcaroase.

 

Rezervaţia forestieră (tisă) Pădurea Tudora (suprafaţa 117,60 ha)
comuna Tudora

Localizată în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezintă specii de arbori de tisă-specie rară pentru ţara noastră (lemn de esenţă foarte tare). Ea a fost constituită în scopul conservării acestui arbore Taxus baccata declarat monument al naturii pe întreg teritoriul ţării. Este un arbore ce se adaptează în condiţiile unui climat subarctic fiind specific taigalei siberiene, rezervaţia de tisă este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este săpat în calcare şi gresii biogene prin eroziune verticală. Frumuseţea acestui loc poate fi egalată numai de zonele muntoase înalte. Rezervaţia a fost preluată în custodie de Direcţia silvică Botoşani-Ocolul Silvic M. Eminescu. Arboretele predominante în cadrul rezervaţiei sunt făgetele de diferite vârste şi dimensiuni la care se adaugă specii ca: frasin (Frasinus excelsior), carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea). Stratul ierbos este format din flora de mull la care se asociază şi unele specii de graminee. Domeniul faunistic se caracterizează prin următoarele specii: căprioara, mistreţul, pisica sălbatică, jderul de copac, veveriţa. Dintre speciile avifaunistice în rezervatie au fost observate cinci specii de păsări recunoscute pe plan internaţional.

 

Rezervaţia floristică (fag) Făgetul secular Stuhoasa (suprafaţa 60,5 ha)
sat Oroftiana, comuna Suharău

Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării exemplarelor de fagi seculari Fagus sylvatica.

Făget secular

Suharău Stuhoasa

 

 

Bălţile Siretului (suprafaţa 2 ha)
comuna Bucecea

Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării speciilor de floră şi faună sălbatică specifică zonelor umede. Vegetaţia este reprezentată prin : firuţa, cimbrişor, golomăţul, iarba câmpului, pir şi alte plante ierboase ubitoare de umezeală.
La Grupul Şcolar Industrial Bucecea se află Muzeul Bălţile Siretului înfiinţat de profesorul Vasile Afedoaie.

Imagini din rezervaţia Bălţile Siretului

 

Arinişul de la Horlăceni, rezervaţie forestieră (5 ha)
sat Horlăceni,comuna Şendriceni

Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării speciei de Arin negru Alnus glutinosa.

Arinişul de la Horlăceni

 

Pădurea Vorona (150 ha)
comuna Vorona

Rezervație floristică și faunistică, formata din stejar, ulm, fag și frasin, populată de prepeliţe, sitari, raţe şi gâşte sălbatice, iepuri şi mistreţi. Stejarul sub care poposea Al.I Cuza.

edi

Pădurea Vorona

Complexul Stânca Costești
sat Stânca, comuna Ștefănești

Barajul de la Stânca Costești, pe râul Prut, ce se întinde pe teritoriul a două țări formează, pe o suprafață de 59 km², cel mai mare lac de acumulare din România.

edi

Complexul Stânca Costești

 

 

image
image