Image
image
image
image


 

 


Rezervaţia naturală Ţâpova
raionul Orhei, împrejurimile satului Țâpova


Având la bază forme de relief carstic (endocarstic şi exocarstic), rezervaţia îmbracă aspectul unui canion cu adâncimea de 150-200 m., în lungul căruia relieful eolian a creat forme specifice, peşteri şi pâlnii carstice. Fiind amplasată pe cursul mijlociu al râului Nistru între satele Ţâpova şi Horodişte, rezervaţia include terasele Nistrului şi ale văii pârâului Ţâpova, de-a lungul cărora s-au format de-a lungul timpului un număr de cinci cascade. Asociaţiile vegetale întâlnite fac parte din categoria speciilor scunde, fiind reprezentate prin comunităţi de bărboasă, cimbru, jugărel şi laptele câinelui. De asemenea, de-a lungul rezervaţiei sunt întâlnite şi trei masive împădurite, cu specii de arţar tătărăsc, arţar, jugastru, şi specii arbustive: cornul, alunul, scumpia şi porumbarul.
Arealul protejat Ţâpova este valoros şi prin faptul că relieful său calcaros adăposteşte ruinele unei cetăţi getice, precum şi, cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Republica Moldova, considerată a fi una dintre cele mai mari din Europa, a cărui comunitatea monahală s-a format înainte de existenţa statului feudal Moldova. De asemenea se crede că unele chilii ale mănăstirii au fost săpate în stîncile calcaroase ale Nistrului încă din secolul al X-lea (potrivit altor informaţii sec. XVI-XVIII). În prezent, mănăstirea poate fi vizitată, serviciul religios fiind reluat începând cu anul 1994.

3darte

Rezervaţia naturală Ţâpova

Rezervaţia peisagistică Saharna
raionul Orhei, la vest de satul Saharna , 8 km sud de Rezina

Fiind situată pe cursul de mijloc al bazinului râului Nistru, lângă satul omonim, rezervaţia beneficiază de spectaculosul relief săpat în calcar remarcându-se masivele riftogene calcaroase cu aspect stâncos, străbătute de defileurile create de apele Saharnei şi Stahnei, între care defileul Saharna, cu o adâncime de 175 m, rămâne cel mai important. Întinsă pe o suprafaţă de 647 ha., rezervaţia este considerată a fi una dintre cele mai pitoreşti locuri din Moldova cuprinzând un număr de 22 cascade formate de-a lungul teraselor râului Saharna. Versanţii verticali ai defileului formaţi sub acţiunea numeroaselor procese de dezagregare datorită forţei eoliene a vântului, sunt marcaţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit omului primitiv drept adăpost, dovadă numeroasele descoperiri arheologice făcute în zonă. Relieful carstic al rezervaţiei reprezintă habitatul multor vieţuitoare sălbatice printre care se regăsesc păsări răpitoare, jderul de piatră, vulpi bursuci. Pădurile ce acoperă versanţii stâncoşi sunt alcătuite din specii de stejar seculari, arţar tătărăsc, gorun, vişin turcesc, iar dintre arbuştii remarcăm: scumpia, păducelul, alunul, cornul.

3e

Rezervaţia peisagistică Saharna

 

Rezervaţia peisagistică Trebujeni
raionul Orhei, între satele Furceni si Trebujeni

Rezervaţia Trebujeni se înscrie în categoria arealelor protejate ce beneficiază de formele caracteristice reliefului carstic, dezvoltat pe calcare sarmaţiene în versanţii abrupţi - stâncoşi ai pârâului Răuţ. Peşterile, pâlniile carstice şi cascadele sunt cele mai reprezentative elemente ale carstului. Pe versanţii stâncoşi ai Răuţului s-au păstrat ruinele unei mănăstiri medievale săpate în piatră. Versanţii văilor sunt acoperiţi cu păduri de gorun, vişin turcesc, păr de pădure, carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Dintre arbuşti întâlnim: cornul, dârmozul, sângerul, scumpia. Pe stânci se încălzesc la soare numeroase specii de reptile: şarpele lui Esculap, şarpele cu abdomenul galben, şarpele coronele, şopârle. Aici se află unul dintre cele mai preţioase monumente arheologice, ruinele oraşului-cetate - medieval Orheiul Vechi.

3

3darteRezervaţia peisagistică Trebujeni

 

Rezervaţia de floră şi faună Codrii
raionul Chişinău, satul Lozova

Considerată a fi cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din Republica Moldova, „Codrii” a fost înfiinţată în anul 1971 cu scopul de a conserva cele mai reprezentative specii de arbori, vegetaţie tipică zonei din arealul Podişului Central al Moldovei, dintre Prut şi Nistru. Situată în apropierea comunei Lozova, la aproximativ 50 km. de oraşul Chişinău, rezervaţia adăposteşte peste 1000 de specii de plante, unele dintre ele fiind întâlnite numai în acest areal (Carex peniculata, Hypericum tetrapterum, Orchis mascula sub.signifera), reprezentând circa o jumătate din toată flora specifică a Republicii Moldova. Dintre speciile rare aflate pe cale de dispariţie putem menţiona: căpşuniţa grandiflora, untul-vacii-purpuriu, nemţişorul, clocoticiul-pinat şi altele.
De asemenea, rezervaţia adăposteşte şi numeroase specii de faună caracteristică pădurilor Europei Centrale si de Vest, fiind repertoriate circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de păsări, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni şi peste 8000 de specii deinsecte. Se întîlnesc specii rare, precum: jderul-de-pădure, pisica-sălbatică, vipera, veveriţa-carpatică şi veveriţa-obişnuită, ciocănitoarea-pestriţă.
Principalele specii de arbori de pădure întâlnite în arealul rezervaţiei, aparţin etajului vegetaţiei temperat-continentală, compus din stejarul-pedunculat, gorunul şi fagul. Alături de acestea mai sunt întâlnite şi specii de amestec: frasin, tei-argintiu, arţarul-de-câmp, arţarul-tătărăsc, jugastrul, carpenul, sorbul, cireşul, ulmul-de-câmp şi ulmul-de-munte. Dintre formaţiunile de arbuşti amintim: cornul, păducelul-încovoiat, dârmozul, şi sângerul-rosu
Rezervaţia „Codrii” rămâne locul cel mai interesant din punct de vedere ştiinţific, ea fiind valorificată din punct de vedere ecologic, istoric şi cultural, de către specialiştii şi simplii iubitori de natură de pe întreg cuprinsul Basarabiei.

Rezervaţia de floră şi faună Codrii

 

Rezervaţie paleontologică Toltrele Prutului
raionul Bălți, 200 km de Chișinău, satul Cobani

Toltrele sau Stâncile Prutului reprezintă formaţiuni geologice de recifi calcaroşi apărute acum 15-20 de milioane de ani, când apele Mărilor Tortoniană şi Sarmatică s-au retras, lăsând moştenire până astăzi dovezi ale formării reliefului. Formaţiunile calcaroase se află dispuse pe o distanţă de circa 200 km. în bazinele râurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Drăghişte, Racovăţ, Camenca şi Ciuhur, afluenţi ai Prutului, pe porţiunea cuprinsă între localităţile Slobozia-Sirăuţi şi Pruteni. Lanţurile de recifi calcaroşi sunt constituite din schelete de corali, moluşte, scoici, alge, animale şi organisme marine, ce constituiau fauna mărilor tropicale. Aceste recife basarabene au aceeaşi geneză ca şi marele lanţ coraligen australian, aflat aproape în întregime sub apă. La 3 km. de pârâul Camenca se află un recif fragmentat în două, numit „La capătul Stâncii” în ale cărui grote se găseşte o staţiune umană de vârstă paleolitică şi mezolitică. În straturile ei adânci de peste 5 metri, au fost găsite oseminte de animale fosile şi unelte de muncă din silex, deasupra recifului păstrându-se urmele unei cetăţi neolitice.

 

Complexul natural Suta de Movile
raionul Bălți, între satele Braniste si Cobani

De-a lungul văii Prutului, între satele Brăneşti şi Cobani, la circa 200 km. de Chişinău, este întâlnită o mică subunitate naturală ce poartă numele generic de „Suta de Movile”, în realitate fiind cartografiate peste 3500, cu o suprafaţă de circa 1000 ha. Înălţimea lor variază, fiind cuprinsă intre 1,5 şi 30 de metri, având o dispunere paralelă faţă de lunca Prutului. Prima descriere a acestui loc datează de la începutul secolului al XVIII-lea, când Dimitrie Cantemir în a sa renumită lucrare Descriptio Moldaviae, scrisă în limba latină între anii 1714 – 1716, numeşte acest loc „Centum monticulli”. Asupra genezei acestor forme de relief nu s-a căzut de acord în totalitate, unii cercetători opinând pentru ideea că formele de relief ar fi resturi ale unor recife submarine aparţinând Mării Mediteraneene, bazin de apă ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani acest teritoriu, alţii considerând că movilele sunt rezultatul unor alunecări de teren, prăbuşirile de teren detaşând repetat, sub forma de valuri, pachete de roci mobile ce constituiau iniţial versantul terasei Prutului, iar inundaţiile sezoniere ale Prutului au modelat periodic movilele dându-le forma respectivă.
Regiunea în care sunt amplasate movilele, conservă şi specii de plante deosebit de rare: ruscuţa de primavara, varza tătărasca, stânjeneii, diverse specii de in, garofiţe de câmp, zambila.

 

Rezervaţia peisagistică La Castel
raionul Edineț

Complexul natural Gordineşti – Buzdujeni – Brânzeni, cu o suprafaţă de 746 ha., reuneşte una dintre cele mai impresionante elemente peisagistice din partea de nord-vest a Basarabiei. Situat în bazinul râului Racovăţ, complexul include lotul de pădure Gordineşti şi masivul de pădure Stânca, adăpostind în arealul ei specii rare şi unice de fauna sălbatică şi floră cruşinul, crinul de pădure, lăcrămioara, floarea de piatra. Numele complexului a făcut de-a lungul timpului obiectul multor legende şi cântece închinate Racovăţului şi rezervaţiei „La Castel” a cărui denumire ar fi legată de o poveste de dragoste şi de un castel ce a dispărut în negura vremurilor, locul lui fiind luat de stâncile uriaşe, pereţii de piatră, ce au împrumutat de la timpurile de odinioară forma unor castele medievale sau a unor cetăţi dacice.

 

Grotele Brânzeni
raionul Edinet, la sud de satul Brânzeni

Rezervaţia paleontologică „Grotele Brânzeni” prezintă asemănări din punct de vedere genetic cu celelalte formaţiuni recifale calcaroase întâlnite de-a lungul râului Racovăţ, fiind considerate adevărate mărturii ale geologiei zonei. Grota de la Brânzeni prezintă o nişă în stratul de calcar adâncă de 9 m., lungă de 18 m. şi înaltă de 4 m., fiind situată la o înălţime de aproximativ 60 de metri faţă de nivelul apei râului Racovăţ. În cadrul formaţiunii geologice au fost identificate 3 straturi de cultură ce aparţin paleoliticului târziu şi mezoliticului, caracterizate prin abundenţa obiectelor de cremene ce au fost descoperite aici (peste 8000 de unităţi).

3 e

3d

Rezervaţia paleontologică Grotele Brânzeni

 

Alte rezervații:

Rezervația Rudi-Arieseni

3d arteRezervatia Rudi-Arieseni, Pestera Raposatilor

Rezervatia Rudi-Arieseni

 

image
image